simplu.

Da, da stiu... Toamna, zambete prin parc, poze in iarba si multe saruturi calde intr-o scara de bloc parasita si mirosind a iarna. Astea m-au tinut ocupata...

Vorbeam zilele astea despre trecut si despre faptul ca dupa ce ai suferit prima dezamagire in dragoste, fara sa-ti dai seama cauti imaginea respectivului care iti fura somnul si iti aducea lacrimi verzi in toti viitorii indivizi ce iti vor invada viata. Nu va trece mai mult de 2 luni si te vei plictisi. Poate tu de ei poate ei de tine. Cert e ca la un moment dat o sa te saturi sa tot alergi, o sa te oboseasca cautarea asta fara niciun rezultat pentru ca intr-un final vei realiza ca toti sunt nedemni de nopti pierdute cu cafeaua si tigara, alea doua prietene ce iti tineau de urat pana la 3-4 dimineata.

Si nu mai cauti. Intri intr-o stare de somnolenta in care nu iti prea pasa ce se intampla cu viata ta amoroasa. Te multumesti sa stii ca "mai bine singura decat in companie proasta". Asta pana cand... Toate principiile iti sunt intoarse pe dos, cand fluturasii incep sa zboare din nou si zambetul ala prostesc din miez de noapte apare iar.

Pana cand te-am lasat sa ma tii de mana. Si am vazut ca totusi, exista si mai bine nu doar rau si mai rau. Pana cand te-am lasat sa ma saruti din prima seara si inca nu regret asta. Pana cand te-am intrebat daca pot sa fumez. Pana cand nu te-a speriat trecutul meu si ai decis sa ramai.

Cand spun ca te ador eu vorbesc serios!