Si ai plecat....

Stii ca nimeni nu se bucura ca tine cand ma vedea. Stii ca ai fost singurul pentru care m-am trezit noaptea la 2 sa te tin in brate pentru ca plangeai. Stii ca niciodata nu o sa am alt IUB decat pe tine. Si stii, imi pare rau ca nu am fost in stare sa te tin aproape. Mai stii cum tremurai cand te uscam cu feonul? Sau cand o alergai pe mami in curte? Sau cand muscai din pachetul de tigari al lui Alin... Sau cum te iubea Dana si Leo. Si Mugurel te ascundea la el in brate si ma mintea ca te-a pus in masina...
Stii ca si ea te-a iubit mult, poate mai mult ca mine... Dar acum, acolo in Raiul Cainilor stiu ca iti e bine. Nu mai imparti mancarea cu Blacky, mamaie nu te mai tine bagat in pseudo-cusca...
Imi era dor de tine, copil tampit... Imi era dor de muscaturile tale si de semnele adorabile si roz pe care mi le faceai. Imi e atat de dor de vara cand erai mic si iti dadea sa mamanci lapte si nu intelegeam de ce nu iti place pedigree-ul...

Te iubesc.

P.S. Ce am invatat? Nimic nu dureaza. DAR NIMIC! Si nu inteleg de ce trebuie sa ma atasez ca de obicei, iremediabil si irevocabil... Ce rost are? :)