11 ianuarie 2011

Ai simtit vreodata ca iti scapa unul dintre cele mai importante lucruri printre degete? Ai simtit asta?! Vrei sa-mi arunc hainele intr-un colt al camerei sa ma vezi asa cum sunt? M-ai schimbat si acum spui ca te simti ciudat. M-ai schimbat si acum vrei sa dai inapoi. Si stii ce? Nu inteleg cum crezi tu ca o sa te las sa pleci de langa mine. Nu inteleg cum vrei tu sa ma lasi fara tine.

Nu vreau sa mai aud alea doua cuvinte pana cand nu iti dai seama ce vrei, pana cand iti dispare "ciudat"-ul ala din suflet, pana cand o sa imi spui din tot sufletul si o sa vorbesti serios!

10 ianuarie 2011

Cum i-am cunoscut...[2]

Amalia, blonda mea preferata. Am cunoscuta in clasa a8a cand mergeam la meditatie la mate. O adoram, ii iubeam naivitatea si felul in care dadea vina pe parulei blond atunci cand zicea ceva gresit. A urmat apoi liceul. Am stat amandoua in a2a banca de pe randul de la mijloc. Am copiat la mate si ne-a facut nebuna "fraudatoare". Ce mai, trebuia sa vina FBI, CIA, NSA sa ne aresteze! Ea este singura persoana pe care nu pot sta mai mult de 1 minut suparata, ea e singura care ma face sa rad din orice. O sa-mi amintesc mereu de echipa noastra pierzatoare la tarneeb si motto-ul nostru: "noi pierdem cu stil!". O sa-mi amintesc cum am taiat sensul giratoriu cand eram in urmarire generala, cum in seara aia din Cover spune :" Sa se intoarca ... la Denisa, asa sa ne ajute Dumnezeu". Nu voi uita nici sfaturile ei, nici certurile noastre si nici fondul ei ala alb de ten! Niciodata! Si seara cu politia cand nu aveam carnetul la mine, nu aveam farurile aprinse, nu aveam centura,  nu aveam nimic. Si am mai mers si cu frana de mana trasa! Copil blond, stiu ca o sa intri la drept, stiu ca o sa ai costumul tau roz si stiu ca o sa ajungi judecator si o sa ai un "ciocanel" roz! Stiu!

Greta, viitoare Femeie de Afaceri! Ne-am apropiat abia anul trecut dar ea e singura care nu m-a dezamagit NICIODATA! Imi amintesc de ea cu tocurile ei de felina, imi amintesc cand venea la scoala direct din club si de gentile ei, de superstitile ei. O ador pentru felul ei de a fi, o ador pentru ca stie cine este, ce vrea si cum sa obtina. O ador pentru ca este matura si pentru ca nu se lasa influentata. Daca vreau stabilitate, daca vreau sa stiu ca ceva e sigur nu trebuie decat sa o privesc in ochi. Atat! Am impartit atatea tigari, atatea dansuri, atatea teme, atatea TOT! Nu o sa uit diminetile la ea in masina, nu o sa uit cum iesim din scoala pentru ca o iubeste portarul, nu o sa uit faimoasa "poker face", nu o sa uit cum fumam la ea in baie si discutam probleme existentiale, nu o sa uit nimic. Pentru ca ea si-a deschis sufletul in fata noastra, pentru ca stiu ca ma iubeste si pentru ca si eu o iubesc. Si asta e tot ce conteaza.

Cum i-am cunoscut... [1]

Ma gandeam azi cum am ajuns sa-mi cunosc prietenii, persoanele acelea speciale din viata mea care inca rad la glumele mele cu 8-uri, inca joaca tarneeb si whist, inca prefera cafeaua fara lapte, fara zahar, inca sunt acolo de fiecare data cand ma pierd pe mine si stiu ca vor fi indiferent de cati mii de km ne vor desparti.

Andreea, verisoara mea dulce si nevinovata care ma tine cu picioarele pe pamant,  nu ma lasa sa uit cum sa ma comport, imi atrage atentia de fiecare data cand gresesc. Cum am cunoscut-o? O stiu de cand ma stiu! E doar cu un an mai mica decat mine si uneori e multa mai matura, mult,mult de tot. Nu cred ca as putea sa stau fara sa-i ascult povestile ei triste de iubire, sa vad cum se deprima cand are olimpiada, sa o vad silitoare si cuminte. Vreau sa aiba grija de mine mereu.

Cami, prietena mea din clasa I. Imi aduc aminte de prima zi de scoala, cu parul prins in coada si cu breton. Eram mici, eram nebune si vroiam calificative bune. Ne-am apropiat apoi in clasa aIIa cand am fost la meditatie la engleza, cand nu ne aducea aminte cum se spune in engleza la "hartie", cand ne placea de acelasi baiat, de razvan sau cand ii puneam apa pe scaun dnei invatatoare. Stiu, toata lumea spune ca suntem diferite, ca nu avem nimic in comun dar amintirile, nebuniile si iubirea ne leaga si asta e tot ce conteaza. Generala mea in LMV nu ar fi fost atat de frumoasa daca nu ar fi fost ea. Ne duceam "la apa" sa-i vedem pe baieti, vorbeam ore in sir dimineata la telefonul  fix(pentru ca atunci nu aveam mobile), ascultam Tokio Hotel. Ea a fost cea are mi-a sters pentru prima data lacrimile, ea a fost prima care mi-a aratat ce inseamna loialitate si tot ea a fost prima care a contat. Imi placea cand dormeam la ea si pierdeam noptile aiurea, cand invatam sa sarutam folosindu-ne de coltul de la paine si de rosii. Cu ea am avut cele mai frumoase tabere, cu ea am avut cea mai nebuna vara, cu ea am descoperit importanta geamului si ea a fost cea care mi-a aflat uneori prima cele mai intunecate si dureroase secrete, fara sa se sperie si fara sa fie dezamagita. Am plecat la liceu dar niciodata nu am crezut ca prietenia noastra va dura. chiar nu am crezut. Eram atat de sigura ca vor ramne doar fiorii si amintirea si noi vom fi doar amice. Dar timpul m-a contrazis si mi-a aratat ca se poate, ca distanta nu e nimic. Cosmote-ul a fost un factor important! Imi pare rau ca s-a simtit prinsa intre prietenia cu mine si cea cu fetele de acolo. Imi pare rau ca nu am inteles-o si ca de fiecare data o puneam sa aleaga. Dar am mai crescut acum si mi-am dat si eu seama ca nu conteaza asta. Tot ce conteaza e ca a ramas langa mine, ca ea e singura care ma stie pana in varful picioarelor,imi cunoaste cele mai negre colturi ale mintii si cele mai adanci sentimente. E o parte din mine, din sufletul meu, din viata mea si nu am de gand sa renunt la ea oricate englezoaice as cunoaste la facultate! Intre noi e mai mult decat un simplu te iubesc si ea stie asta!

Andra, piticul meu. Nu cred ca o sa pot sa-i explic vreodata ce inseamna ea pentru mine. Eram in clasa a9a si a intrat o tipa aeriana cu parul in nuante de roz si cu un hanorac mov. Si eram atat de sigura ca nu o sa o suport, ca va fi "my enemie" pentru totdeauna. cu timpul ne-am dat seama ca avem atat de multe lucruri in comn. Ne placea Harry Potter, aveam doi iubiti cretini care trimiteau aceleasi mesaje si ne placea Romana si Istoria. Radea la orcie tampenie spusa de mine si mi-a facut cunostiinta cu lumea anime-urilor. Am vazut Nana si Paradise Kiss. Cu ea am plans cand mi-am luat palma aia, cu ea am copiat la teze la istorie si dupa ne miram cum de am luat noetel alea atat de mari. Cu ea am tras din prima tigara, Glamour, in parc la Buzesti si ne consideram mature. Chiar daca m-a last singura uneori stiu ca daca as fi avut nevoie ar fi venit si de la capatul pamantului pentru mine. Imi doresc sa nu faca greselile mele, vreau sa ajunga acolo unde si-a propus pentru ca poate si pentru ca merita. As vrea atat de mult sa-i demonstrez ca mereu exista, exista orice s-ar intampla, orice baiat va fi almeu sau al ei, oricate shot-uri am bea si oricate tigari am fuma. Vreau sa ne bem cafea si sa ne fumam tigara de dimineata impreuna pe Skype, vreau sa vin la mine in Anglia si sa luam barurile la rand fara sa ne pese de nimic, sa ne uitam in trecut si sa radem de lacrimile noastre adolescentine, de baile pline de fum, de Donna si de Santa fe, de canapea si de pat. Asta vreau!                                                                

8 ianuarie 2011

Imi place cand suntem doar noi si ne tinem de mana. Inima mea bate in acelasi ritm cu a ta. Si sper ca si tu simti asta. Imi pare rau ca nu sunt asa cum vrei, ca nu esti de acord cu viciile mele si ca sunt atat de imperfecta. In tot universul meu imperfect tu esti cel care imi lasa urme de perfectiune de piele, pe buze si in suflet.


P.S. Si vreau sa te mai fluiere comunitarii ca te crezi tu mare detept si mergi pe lacul ala inghetat! Daca se spargea gheata?